Wednesday, August 31, 2011

Iarna copilariei....

Dupa doua saptamani in care am petrecut la greu, e timpul sa reintru in program meu normal. Usor de zis, greu de facut. Lipsa somnului, lipsa chefului cauzata de lipsa somnului imi cam creeaza probleme. Ca sa nu mai zic ca de vreo 3 zile, in fiecare dimineata ma trezesc cu o durere de cap ingrozitoare ~X(. Nu stiu din ce cauza dar nici nu am de gand sa aflu, merg pe ideea "las' ca trece". Ma simt obosit si tot ce vreau sa fac este sa dorm dar cu cat imi doresc asta mai mult cu atat sansele sa reusesc scad mai drastic. De dimineata m-am trezit cu un dor nebun de Craciun, de zapada, de colinde, nu stiu de ce dar parca lumea nu mai pare asa  rea atunci cand e inconjurata de zapada. Oameni sunt mai buni, mai intelegatori, mai sufletisti. Intotdeauna sarbatorile de iarna imi amintesc de copilarie, de serile dinaintea Craciunului cand in casa mirosea a brad ( nu erau brazi artifiiali ca acum), a cozonaci prospeti, a sarmale. Ma duceam cu prietenii la colindad apoi ne faceam "inventarul|" cine a primit mai mult si tot timpul asta ducea la un mic razboi cu zapada pentru ca nu era corect ca unu din noi a primit mai mult covrigi sau mai multe mere. Evident ca fiecare din noi ajungea acasa ud din cap pana-n picioare, dar pentru noi asta nu conta. Ne schimbam repede si ne rugam parintii sa ne mai lasa macar o jumatate de ora afara sa ne mai jucam in zapada. Dar replica lor era aceeasi tot timpul   "daca nu va bagati acum in pat nu mai vine Mos Craciun la voi". Evident ca frica de a nu primii jucarii si dulciuri de la mosu' ne facea sa ne bagam in pat instantaneu si desi nu eram obositi trebuia sa ne bagam la somn ca altfel nu venea barbosu' cu cadouri. Mi-e dor de vremurile de atunci si mai ales mi-e dor de copilarie. Sunt curios totusi....voua va e dor de copilaria voastra ?

Friday, August 19, 2011

Capul sus...merg inainte

In meseria pe care o practic fac cunostinta zilnic cu oamneni noi, cu unii reusesc sa ma imprietenesc, cu altii nu. Asta e viata, nu poti sa te faci placut de toata lumea si mai ales nu poti sa ramai prieten cu toata lumea. Sunt obisnuit sa ma detasesc de prietenii noi...dar de cei vechi e mai greu. V-am povestit de cearta pe care am avut-o cu radu, am trecut peste ( cu ajutorul lui ca a dat dovada de maturitate, am mai precizat asta) si acum ne intelegem foarte bine. Ieri ( joi ) a fost ziua unei vechi prietene Miruna cu care am mai tinut legatura....cateodata mai rar dar acum tot mai ds, ne intalnim prin opras, vorbim, punem la cale intalniri cu vechiul grup (polimed, cine stie cunoaste) si azi (vineri) e ziua unei alte prietene ( pentru mine tot timpul va fi Copilu' ) asa ca vreau sa-i urez un mare LA MULTI ANI COPILU'. Stiu ca ar trebuii sa ma abtin si stiu ca nu e bine ce fac dar v-ati pus vreodata in situatia in care un vechi prieten sau o veche prietena sa va anunte via telefon, mesaj sau e-mail ca prietenia voastra s-a incheiat fara prea multe explicatii ? Ei bine yo am fost pus in situatia asta....si va asigur ca nu e deloc placut. Nu vreau sa intru in detalii ca sa nu inrautatesc situatia...dar ideea e ca azi am pierdut un prieten/prietena pentru o chestie pe care se spune ca am provocat-o yo. Din pacate alegerea asta nu-mi apartine deci nu am nimic de facut, insa sper ca intr-o zi cand lucrurile se vor schimba, persoana respectiva sa isi dea seama de greseala facuta. Atat imi doresc doar....sa regrete ca sa simta si el/ea ce simt yo acum....prieteni pierzi tot timpul....dar NICIODATA nu te obisnuiesti cu durerea si cu golul din suflet pe care ti-o lasa acea persoana...in fine....Cu capul sus merg inainte....desi azi m-ai lasat fara cuvinte....

Sunday, August 14, 2011

Prietenia virtuala - a big fake ?

De mai bine de o saptamana o intrebare imi tot rasuna in cap: "oare am facut o greseala ?" Motivul este urmatorul: Joia trecuta ne-am intalnit fata-n fata pentru prima data, am vorbit, ne-am analizat reciproc, am schimbat pareri, am glumit, am ras si ne-am bucurat ca am avut ocazia sa ne intalnim in sfarsit. Prietenia noastra a inceput in urma cu vreo 3-4 ani pe mess si a fost intrerupta o perioada pentru ca ea a plecat in Italia (cea mai mare greseala a vietii ei ). Am reluat legatura prin ianuarie si de atunci am tot vorbit si am planuit ca sa ne intalnim. Dupa mai multe incercari esuate am reusit sa ne vedem si desi totul parea ok pe moment, nu pot sa scap de sentimentul ca acea intalnire a fost o greseala. Si ma gandesc la asta pentru ca de atunci nu a mai dat niciun semn de viata, nici un mesaj sau mail...nimic. Nu inteleg de ce, ce s-a intamplat de s-a schimbat la 180 de grade? Stiu ca o sa-mi iau cateva suturi in fund pentru postul asta, dar nu cred ca este ok sa renunti la o prietenie fara o explicatie....sau poti ? Stiu sigur ca o prietenie poate trece prin multe, dovada clara este prietenia mea cu radu ( a.k.a smith) cu care am fost certat cam 3 luni dintr-o prostie, dar fiind amandoi foarte incapatanati si orgoliosi nu am cedat niciunu, ne-am purtat ca doi copii prosti pana cand unu din noi a dat dovada de mai multa maturitate decat celalalat si a facut pasul spre impacare ( evident ca nu am fost yo, sunt mult prea incapatanat, noroc cu el ) iar acum ne purtam de parca acea cearta nici nu a existat. Si totusi ma tot gandesc daca nu cumva era mai bine sa nu ne vedem, sa fi ramas doar prieteni online? Personalitatea noastra virtuala este chiar atat de diferita de cea live ?

Friday, August 12, 2011

Week-end = Party...

M-am trezit miercuri dimineata cu o raceala de toata frumusetea, febra, dureri in gat, nas infundat, tot tacamul. In cursul zile mi-am facut noi prietenii, ceaiul si pastilele, care mi-au dat o stare de moleseala, singura mea dorinta fiind aceea de a sta acas in pat uitandu-ma la filme ( bine probabil si vremea de afara a contribuit la starea asta). Dar cum chestia asta nu era posibila (fiindca eram la munca) nu am avut de ales decat sa-mi taras corpul toata ziua prin bar in speranta ca ceaiurile si pastilele isi vor face efectul. Trebuie sa precizez ca yo in general nu ma imbolnavesc des, dar cand se intampla e prapad. Anyway din fericire am reusit sa contraatac inca de la inceput si azi m-am simtit ceva mai bine. Marea mea problema nu era ca am racit, ci ca nu o sa mai fiu in stare sa ies week-end-ul asta sa ma destrabalez, desi sunt sigur ca si cu perfuzia in vena tot imi faceam aparitia la party-urile din oras. Seara de vineri o voi petrece alaturi de prieteni la "La Caramizi Bis" unde Dj Allen - n-ai curaj sa bagi LFMAO - o sa fie prezent la datorie ca in fiecare sfarsit de saptamana. Sambata o sa fie nebunie mare tot la "La Caramizi Bis" cu o petrecere surpriza ;) marca Dj Allen ( a.k.a. Alin sau Buj...mai departe nu zic sa nu se supere omul, stiti voi cine da startul petrecerilor noastre in fiecare week-end) la care se adauga niste sangria pentru a "condimenta" putin atmosfera. Cu siguranta o sa-mi fac si yo aparitia pe acolo dar dupa ora 00:00 pentru ca pana atunci sunt mari sanse sa fiu in Parcul Chindiei unde se aniverseaza Ziua Metalurgistului, lucrul acesta devenind deja o traditie la noi in oras. Alaturi de Zdob si Zdub pe scena vor urca si formatiile Hi-q, Fly Project, Deepside Deejays, Power Stasion si Sasha Lopez. Asa ca acest sfarsit de saptamana o sa fie unu destul de incarcat pentru mine...doar nu o sa ma opreasca pe mine o mica gripa ;). Ciao.....

Saturday, August 6, 2011

Fanteziile...

Fiecare din voi are cate o fantezie...dar cati din voi puteti spune ca aveti sau ati avut ocazia sa o puneti in practica ? Yo ma exclud pentru ca daca as avea o fantezie (nu spun ca nu am, dar nici am :D) ar trebuii sa ii dau socoteala iubitei mele....si nu vreau sa dorm pe pres in seara asta :P. Am vorbit de curand cu cineva care mi-a spus ca e intr-o mare dilema, a avut ocazia sa-si indeplineasca fantezia care il macina de mult timp dar ca a ezitat sa o faca. M-a intrebat ce e mai sanatos pentru viata lui....sa-si satisfaca fantezia sau sa ramana cu ea doar in gand...Evident ca pe moment i-am spus ca mai bine sa ramana cu fantezia decat sa o puna in practica....dar oare asa e ?.... Adica fantezia pentru mine e un lucru interzis...si de asta cred ca e ma bine sa fie tinuta in frau....Insa sunt constient ca lucrurile interzise sunt de ori mai bune. Asa ca stau si ma gandesc....nu cumva am gresit atunci cand i-am spus prietenului meu sa-si tina in frau fantezia ? Poate pentru mintea lui e mai bine....ramane acolo intiparita in creier si traieste in continuare cu ea asa cum a facut-o pana acum...dar pentru suflet...nu e asa de usor sa treaca mai departe peste asta....pentru ca ai lasat fantezia sa-ti scape printre degete. Asa ca daca aveti ocazia sa va satisfaceti fantezia....nu ezitati....pentru ca e posibil sa nu mai aveti o a doua sansa...